Istoricul localităţii
Aşadar, până n-au apărut conflictele feudale n-a existat motiv pentru intervenţia cancelariei domneşti şi acest fapt conduce la concluzia că satele luate în discuţie îşi aveau existenţa cu mult înainte de intervenţia cancelariei domneşti, de vreme ce proprietatea funciară era atât de consolidată.
După informaţiile noastre, primul document care atestă vechimea satului Mărăcineni ne parvine de la Mihai Viteazul (1593-1601) care, printr-un document din 3 noiembrie 1597 înstăreste lui Fătu din Mărăcineni trei pogoane de vie nedajnice, cumparate de Fatu de la popa Vlad Calugaru, de la Bahnea şi de la Marco, cu 2.000 de aspri gata.
Despre existenţa celorlalte sate intrate în componenţa comunei Mărăcineni înca din secolul al XVII-lea vorbesc:
- un document din 16 iulie 1617 despre existenţa satului Căpătâneşti;
- un document din 1618 despre existenta satului Potoceni;
- un document din 15 ianuarie 1523 despre existenţa satelor Potocenii de Jos şi Potocenii de sus, sub denumirile de Deduleşti şi Putinei.
- un document din 27 ianuarie 1643 despre existenţa satului Cârlovoaia sub denumirea de Mărăcineni Meheditului
- un document din 7 iunie 1720 sub denumirea de Mărăcinenii de Sus.
În formaţia iniţială a comunelor au intrat satele: Mărăcineni, Cârlovoaia, Potocenii de Jos, Potocenii de Sus si Măteşti.
Comuna Mărăcineni a ramas în formaţia sa veche pâna în anul 1930, când a fost împarţită în două: Comuna Mărăcineni, cu satele Mărăcineni, Cârlovoiaia şi Capatânesti şi Comuna Potoceni cu satele: Potocenii de Jos, Potocenii de Sus şi Măteşti.